România traversează o perioadă dificilă în competiția pentru eficiență energetică cu Bulgaria, din cauza incapacității sistemului național de a gestiona surplusurile de producție. Conform unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), prețurile mari ale electricității în țara noastră sunt rezultatul unei lipse acute de flexibilitate.
Datele colectate în aprilie 2026 indică un paradox economic sever: România a vândut energie electrică la un cost mediu de 50 de euro/MWh, însă în intervalele de consum maxim din timpul serii a recurs la importuri ce au atins 250 de euro/MWh. Această discrepanță se reflectă direct în balanța comercială cu țara vecină.
Potrivit informațiilor publicate de Libertatea.ro, valoarea importurilor din Bulgaria a fost de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile românești au însumat doar 5 milioane de euro. Dumitru Chisăliță subliniază gravitatea situației în analiza sa.
„În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, arată documentul AEI.
Expertul punctează că problema fundamentală nu este capacitatea de producție, ci momentul în care aceasta este disponibilă. „Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Nu contează cât produci, ci când produci. Lipsa de abordare inteligentă și de flexibilitate a sistemului energetic este problema principală, nu lipsa de producție”, a afirmat Dumitru Chisăliță.
Deși România beneficiază de o capacitate instalată în sectorul eolian și fotovoltaic de 10.100 MW, depășind considerabil cei 6.700 MW ai Bulgariei, țara vecină reușește să speculeze mai bine piața prin utilizarea sistemelor de stocare. „România produce, Bulgaria câștigă. Produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive”, explică președintele AEI.
Diferențele de infrastructură sunt majore: Bulgaria dispune de peste 2 GW putere instalată în baterii (cca. 8 GWh capacitate), în timp ce România deține doar 0,6 GW (puțin peste 1 GWh). Acest lucru oferă vecinilor de la sud o flexibilitate de cinci ori mai mare decât cea a sistemului românesc.
„Raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și capacitățile regenerabile instalate este de aproximativ 30% în Bulgaria, comparativ cu doar 6% în România”, evidențiază Chisăliță. În consecință, România rămâne statul membru al Uniunii Europene cu cele mai mari prețuri la energie, în timp ce Transelectrica raportează o solicitare operațională ridicată a sistemului național.
Fără investiții imediate în baterii, sectorul regenerabilelor din România riscă „canibalizarea economică”, proces prin care energia produsă în surplus scade mult sub valoarea de piață. Dumitru Chisăliță avertizează că România s-ar putea regăsi într-o poziție vulnerabilă: „În ritmul actual, România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea”.