Contextul geopolitic tensionat și incertitudinea economică au generat o schimbare majoră în comportamentul de consum al românilor, care au devenit mult mai precauți cu propriile bugete. Potrivit unei analize publicate de Observator News, 77% dintre cetățeni au ales să reducă cheltuielile care nu sunt strict necesare, în timp ce 57% au decis să amâne achizițiile planificate din cauza scumpirii accelerate a traiului.

Presiunea financiară este resimțită acut la nivel național, jumătate dintre respondenții unui studiu recent afirmând că veniturile lunare le ajung la limită pentru acoperirea cheltuielilor de bază. „Forţaţi fiind, a trebuit să ne reevaluăm situaţia financiară curentă. Să facem diferenţa dintre a cumpăra că avem o nevoie sau a cumpăra pentru că aşa ne dorim”, a explicat analistul economic Claudiu Trandafir, conform sursei citate.

Scăderea puterii de cumpărare este confirmată de datele din ultimele șapte luni, perioadă în care consumul a înregistrat un trend descendent constant. În luna februarie, declinul a fost de 6,2%. Situația este pusă pe seama discrepanței majore dintre rata inflației și creșterile salariale. „Dacă ne uităm la evoluţia venitului real, acesta a scăzut. Şi anul trecut am avut o inflaţie ridicată, anul ăsta e de asemenea ridicată. Iar ce vedem acum, o inflaţie de 10% şi creşterea salariului net puţin peste 3%, deci o pierdere de putere de cumpărare semnificativă”, a precizat Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România.

Pentru a gestiona facturile și nevoile curente, peste 25% dintre români au ajuns să utilizeze cardurile de credit sau descoperirile de cont (overdraft). În acest context, experții trag un semnal de alarmă privind riscul supraîndatorării. Claudiu Trandafir recomandă o atenție sporită la gestionarea datoriilor: „Să se uite la care sunt costurile pe care le au, astfel încât să nu rişte să adauge nişte costuri suplimentare, prin dobânzi”.

Această tendință de austeritate se manifestă prin căutarea constantă a promoțiilor și schimbarea frecvenței de cumpărare. Datele indică faptul că 21% dintre români își bazează deciziile zilnice pe îngrijorările legate de bani. Specialiștii anticipează că acest comportament de ajustare va persista pe tot parcursul anului, mai ales că segmentul serviciilor către populație a înregistrat o contracție chiar mai severă decât consumul de bunuri.