Cele mai noi statistici publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) scot la lumină disparități majore în ceea ce privește veniturile seniorilor din România. Conform datelor oficiale, valoarea pensiei medii variază considerabil de la un județ la altul, existând diferențe care depășesc 1.000 de lei între anumite regiuni sau sectoare ale Capitalei.
În prezent, pensia medie la nivel național se situează la valoarea de 2.818 lei. Totuși, analiza datelor arată că numeroase zone depășesc acest indicator. Județul Hunedoara conduce în topul județelor cu o medie de 3.501 lei, urmat de Gorj, unde seniorii primesc în medie 3.297 lei. Niveluri ridicate se înregistrează și în Brașov, cu peste 3.300 lei, Argeș, cu peste 3.000 lei, precum și în județele Cluj și Sibiu, care se poziționează ușor deasupra mediei generale a țării.
Bucureștiul rămâne zona cu cele mai mari venituri pentru pensionari, toate sectoarele depășind pragul național. Recordul este deținut de Sectorul 1, unde pensia medie trece de 4.100 lei, fiind cu aproximativ 1.300 lei mai mare decât media pe țară. În restul sectoarelor bucureștene, sumele variază între 3.000 și 3.600 lei.
Conform unei analize newsweek.ro, citată de csid.ro, aceste discrepanțe sunt strâns legate de nivelul salariilor încasate de pensionari pe parcursul carierei. În Capitală, veniturile nete sunt istoric mai mari decât în restul județelor, lucru care se reflectă în punctajul de pensie. În cazul județelor Hunedoara și Gorj, valorile peste medie sunt explicate de activitatea intensă în sectoare precum energia și mineritul, unde regimul de muncă a presupus salarii mari și sporuri pentru condiții dificile sau lucru în subteran.
La cealaltă extremă, aproximativ 35 de județe din România înregistrează pensii medii sub pragul național. Printre regiunile cu cele mai mici venituri pentru pensionari se numără Giurgiu, Vaslui, Ialomița și Teleorman, unde sumele primite sunt cu 500-600 lei mai scăzute față de media pe țară. Valori mici sunt raportate, de asemenea, în județe precum Suceava, Neamț sau Harghita.
Aceste diferențe subliniază decalajele economice dintre regiunile dezvoltate, care au beneficiat de industrii profitabile, și zonele cu o activitate economică mai slabă, care se confruntă acum cu venituri limitate pentru populația de vârsta a treia.