Figura legendară a Babei Vanga a fost transformată de trunchierea informațiilor din mediul online într-o sursă constantă de conținut de tip clickbait, deși realitatea istorică a femeii din Bulgaria este mult mai nuanțată, conform unei analize publicate de Novinite. Recent, publicația The Guardian a explorat modul în care numele clarvăzătoarei a devenit un instrument de propagandă, îndepărtându-se de biografia reală a celei care s-a născut sub numele de Vangeliya Pandeva Gushterova.
Născută în 1911, în actuala Macedonie de Nord, aceasta și-a pierdut vederea în adolescență, după ce ar fi fost victima unei tornade violente. Ulterior, s-a stabilit în Bulgaria, în localitatea Petrich. Popularitatea sa a crescut fulminant în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când localnicii o consultau pentru a afla soarta celor plecați pe front. Până în anii ’60, fenomenul a luat o asemenea amploare încât regimul comunist bulgar, deși oficial ateu, a decis să instituționalizeze activitatea ei.
Statul bulgar a transformat-o pe Baba Vanga într-o figură oficială, oferindu-i secretare și un sistem organizat de gestionare a vizitatorilor. În timp ce cercetătorii vremii vorbeau despre o rată de acuratețe a previziunilor de 70-80%, scepticii considerau totul o „psihoză de masă”. Cu toate acestea, personalități precum Leonid Brejnev și mii de oameni din România, Grecia sau Rusia au căutat-o pentru sfaturi. Ivan Dramov, reprezentant al Fundației Baba Vanga, explică faptul că preocupările femeii erau legate de sănătate și probleme familiale, nu de evenimente apocaliptice.
„Se ocupa în principal de problemele de sănătate ale oamenilor, nu de cataclismele care urmau să se producă în lume”, a declarat Ivan Dramov, citat de sursa menționată. Deși existența sa este incontestabilă, marea majoritate a profețiilor atribuite ei în prezent pe platforme precum TikTok sunt considerate invenții. Cercetătorii subliniază că nu există înregistrări sau scrieri lăsate de ea care să ateste previziunile geopolitice vehiculate astăzi prin mass-media.
Lipsa unor dovezi documentate a permis crearea unei industrii a „profețiilor inventate”, începută de scriitori precum Valentin Sidorov, care pretindea că Vanga ar fi prezis dominația Rusiei. În realitate, pentru generațiile care au cunoscut-o, ea rămâne o figură personală, asociată cu sfaturi medicale sau descrieri ale rudelor decedate. Studiile de la Universitatea din Texas din 2024 confirmă că imaginea ei este folosită astăzi pentru a susține diverse narațiuni politice și sentimente anti-occidentale, fără o bază reală în declarațiile sale trecute.