Experții Băncii Naționale a României (BNR) avertizează că actuala situație fiscală a țării riscă să conducă la retrogradarea României într-o categorie de rating de țară nesigură. Acest scenariu ar implica costuri mai mari pentru finanțare, deprecierea leului și o scădere semnificativă a încrederii investitorilor străini.
În ultimii ani, politica fiscală a statului român s-a caracterizat prin creșteri constante ale cheltuielilor publice, fără o creștere corespunzătoare a veniturilor proprii. Majorările de pensii și salarii, angajările masive în sectorul public și angajamentele privind investiții au fost finanțate în mare parte prin împrumuturi. Această practică a dus la acumularea unei datorii considerabile și la adâncirea deficitului bugetar.
Oficialii BNR subliniază că autoritățile au ignorat reguli fundamentale în gestionarea finanțelor publice, cum ar fi menținerea unui buget echilibrat în perioade de creștere economică, pentru a putea gestiona mai bine eventualele recesiuni. În primele patru luni ale acestui an, deficitul bugetar a ajuns aproape la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în contextul unei creșteri economice modeste de doar 0,2% față de primul trimestru din 2024.
Guvernul a majorat salariul minim brut de trei ori în ultimii doi ani, ceea ce a crescut cu 25% acest indicator, de la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.050 de lei în prezent. Această creștere a generat efecte în lanț, conducând la majorări în alte categorii de cheltuieli bugetare.
Pensiile reprezintă un alt factor semnificativ de dezechilibru financiar. Sistemul actual se bazează pe plata pensiilor din contribuțiile angajaților activi, iar raportul dintre aproximativ 4,5 milioane de pensionari și 5,6 milioane de angajați pune o presiune considerabilă asupra bugetului asigurărilor sociale. Recalcularea pensiilor a adus cheltuieli suplimentare de sute de milioane de lei, acoperite în mare parte prin împrumuturi cu dobânzi în creștere.
România se află în pericol de a pierde fonduri importante de la Comisia Europeană, din cauza nerespectării angajamentelor asumate. Peste 85% din reformele convenite nu au fost implementate, iar lipsa disciplinei fiscale stricte amenință accesul la granturi nerambursabile și împrumuturi avantajoase din programele europene. Astfel, țara depinde tot mai mult de resurse externe pentru acoperirea deficitului și pentru menținerea funcționării instituțiilor publice.
Specialiștii în fiscalitate avertizează că o reformă majoră este inevitabilă. Orice măsuri va adopta viitorul guvern, acestea vor afecta negativ nivelul de trai al populației. Creșterea TVA sau a contribuțiilor sociale sunt printre opțiunile discutate, însă impactul final se va resimți direct în buzunarele românilor și în costurile suportate de companii.
În concluzie, fără o redresare fermă și o gestionare responsabilă a politicilor bugetare, România riscă să intre într-o zonă de instabilitate economică cu efecte negative pe termen lung atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.