Procedura de dezbatere a succesiunii stabilește, prin intervenția notarului public sau, în caz de neînțelegeri între moștenitori, prin hotărâre judecătorească, cine sunt moștenitorii unei persoane decedate, care sunt bunurile ce compun masa succesorală și care sunt cotele-părți ce revin fiecărui moștenitor care acceptă succesiunea. Această procedură trebuie inițiată în termen de un an de la data decesului, așa cum este menționat în certificatul de deces.
Acceptarea succesiunii se poate face fie expres, printr-o declarație autentificată la notar sau printr-un înscris sub semnătură privată, fie tacit, prin fapte care indică comportamentul de proprietar al moștenitorului asupra bunurilor, cum ar fi mutarea definitivă în locuința defunctului.
De regulă, procedura succesiunii se desfășoară în fața unui notar public.
Contrar unor percepții, procedura succesiunii nu este gratuită în primele șase luni de la deces. Taxele aferente variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite și de momentul în care succesiunea este finalizată, conform informațiilor publicate de platforma legalbadger.
În cazul în care procedura este încheiată în maximum doi ani de la data decesului, costurile includ:
Structura taxelor notariale variază astfel:
În plus, tariful pentru intabularea dreptului de proprietate pe numele moștenitorilor este de 0,15% din valoarea bunului imobil, conform grilei notariale, dar nu mai puțin de 60 lei pentru fiecare imobil intabulat.
Aceste taxe sunt minimale și pot varia în funcție de complexitatea dosarului succesoral sau de biroul notarial la care se desfășoară procedura.
În situația în care procedura succesiunii este finalizată după termenul de doi ani de la data decesului, pe lângă onorariul notarial și tariful pentru intabularea drepturilor de proprietate, moștenitorii sunt obligați să plătească și un impozit.
Conform Codului fiscal, în acest caz moștenitorii datorează un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile ce au aparținut defunctului. Valoarea bunurilor imobiliare (terenuri, case, apartamente) se determină prin raportarea la grila notarială, care reflectă valorile minime imobiliare aplicabile în zona de amplasare a imobilelor.