Căpușele reprezintă un pericol frecvent în timpul plimbărilor în natură, însă recunoașterea mușcăturii și eliminarea corectă a acestora sunt esențiale pentru prevenirea unor complicații grave. Mușcătura de căpușă este adesea nedureroasă și greu de detectat imediat, iar o intervenție promptă și corectă poate reduce semnificativ riscul de infecții, inclusiv boala Lyme sau encefalita de căpușă.

Semnele mușcăturii de căpușă și identificarea acesteia

Mușcătura de căpușă nu provoacă durere datorită substanțelor anesteziante din saliva căpușei, astfel încât primul indiciu este de obicei prezența propriu-zisă a căpușei lipite de piele. Acestea sunt mici și pot fi confundate cu o aluniță sau un punct negru, motiv pentru care este important să verifici cu atenție zonele calde și umede ale corpului după o ieșire în natură: spatele genunchilor, zona inghinală, subrațul, după urechi sau pe scalp.

Dacă căpușa a fost deja eliminată, poate rămâne o umflătură mică sau o pată roșie ce dispare de obicei în câteva zile. Uneori, pot apărea mâncărime sau umflături ușoare. Un semn clar al unei mușcături de căpușă infectate este o erupție roșie circulară, denumită „ochi de bou”, care necesită consult medical imediat.

Pașii corecți pentru îndepărtarea căpușei

Conform recomandărilor CDC, este esențial să elimini căpușa cât mai repede și corect pentru a reduce riscul de infecție:

• Spală-te bine pe mâini și, dacă este posibil, folosește mănuși de unică folosință. Dezinfectează o pensetă cu vârf subțire și ascuțit cu alcool.
• Prinde căpușa cât mai aproape de piele, de partea din față, evitând să strângi corpul acesteia pentru a nu elibera microorganisme în piele.
• Trage încet și drept în sus, fără a răsuci sau smulge brusc, pentru a nu lăsa părți ale căpușei în piele.
• Pune căpușa într-un recipient cu capac sau pe o bandă adezivă pentru identificare ulterioară, dacă este necesar.
• Curăță locul mușcăturii cu apă și săpun, apoi aplică un dezinfectant și, dacă este cazul, o cremă antibiotică.
• Monitorizează zona mușcăturii timp de o lună, iar dacă apar roșeață extinsă, febră sau alte simptome, consultă un medic.

Ce trebuie evitat în cazul mușcăturii

• Nu arde căpușa sau nu aplica obiecte fierbinți pe ea, deoarece acest lucru poate determina eliberarea de salivă infectată.
• Nu folosi vaselină, ulei, alcool, iod sau lac de unghii pentru a o îndepărta, deoarece căpușa poate supraviețui temporar și transmite infecții.
• Nu o strivi cu degetele și nu încerca să o scoți cu unghia, pentru a evita ruperea și contaminarea cu fluidele interne.
• Nu aștepta să cadă singură, întrucât riscul de transmitere a bolilor crește odată cu durata atașării.

Când este recomandat să mergi la medic

De regulă, dacă căpușa a fost îndepărtată complet și nu apar simptome, nu este nevoie de consult medical. Totuși, este obligatoriu să te adresezi unui medic dacă:

• Nu ai reușit să scoți căpușa în întregime sau crezi că au rămas resturi în piele.
• Zona mușcăturii se înroșește puternic, se umflă, doare sau se observă puroi.
• Pe piele apare o erupție roșie extinsă, rotundă, care se mărește treptat, semn al bolii Lyme.
• În săptămânile următoare mușcăturii apar simptome precum febră, frisoane, dureri de cap, oboseală, dureri musculare sau inflamarea ganglionilor.
• Simptome grave precum dureri intense de cap, rigiditate a gâtului sau dificultăți respiratorii, care pot indica encefalită de căpușă, necesită intervenție medicală de urgență.

Boli transmise prin mușcătura căpușei

Deși majoritatea mușcăturilor nu conduc la probleme majore, unele căpușe pot transmite boli grave:

• Boala Lyme (borelioza) – cea mai frecventă infecție transmisă de căpușe în România, cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi. Se manifestă inițial printr-o erupție roșie caracteristică (eritem migrator), urmată de simptome precum febră, oboseală, dureri de cap și musculare. Netratată, poate provoca artrită, afecțiuni neurologice și cardiace.
• Encefalita de căpușă (TBE) – o boală virală ce afectează creierul și sistemul nervos, cu simptome de febră mare, dureri de cap severe, greață și rigiditate a gâtului. Nu există tratament specific antiviral, iar terapia este simptomatică.
• Febra butonoasă – infecție bacteriană cu simptome de febră, pete roșii și dureri de cap, tratabilă cu antibiotice precum doxiciclina. Apare în special în zone rurale sau sudice.
• Babesioza – infecție parazitară ce afectează globulele roșii, cu simptome asemănătoare malariei: febră, frisoane, transpirații și anemie. Poate fi severă la persoanele cu imunitate scăzută.

De asemenea, căpușele pot transmite și alte boli mai rare, precum anaplasmoza sau ehrlichioza, cu simptome gripale, iar în zone limitate poate apărea febra hemoragică Crimeea-Congo, o boală virală gravă.