Reforma administrației publice locale ar putea duce la concedierea a peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale, potrivit unei analize guvernamentale coordonate de premierul Ilie Bolojan. Documentul arată că jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din România au un număr de angajați prea mare față de limita rezultată dintr-o reducere de 40% a personalului.
Bolojan a atras atenția că zona administrației publice locale reprezintă un „bloc mare de cheltuieli”, cu peste 150.000 de persoane angajate, atât în aparatele proprii, cât și în asistența socială. Premierul a subliniat că, dacă nu se controlează cheltuielile de personal, suplimentările veniturilor vor fi absorbite de acestea, iar anul viitor situația va rămâne neschimbată. „Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a afirmat Ilie Bolojan.
Analiza la nivel național arată că, din totalul de 3.228 de UAT-uri, 1.655 (adică 51%) impun reduceri de personal. În prezent, sunt ocupați 126.862 de angajați, însă ar trebui eliminate 13.098 posturi, adică aproximativ 10% din total.
Astfel, jumătate dintre primării au aparate birocratice supradimensionate, ceea ce face iminentă restructurarea. Reducerile preconizate sunt diferite în funcție de județe. Cele mai afectate sunt județele Prahova, cu 724 posturi (-15%) în 68 de UAT-uri (65%), București, cu 709 posturi (-8%) în 4 UAT-uri (57%), Argeș, cu 649 posturi (-16%) în 58 UAT-uri (56%), Suceava, cu 627 posturi (-13%) în 48 UAT-uri (42%), Mureș, cu 513 posturi (-13%) în 56 UAT-uri (54%), și Galați, unde s-ar pierde 522 de posturi (-17%) în 92% dintre UAT-uri.
De asemenea, județele Sălaj și Vrancea se remarcă prin niveluri ridicate de restructurare, cu 90%, respectiv 84% dintre primării vizate pentru reduceri de personal.
Județele cu cel mai mic impact al reformei sunt Bihor, cu 53 posturi eliminate (-2%) în 16% dintre UAT-uri, Tulcea, cu 60 posturi (-4%) în 21% dintre UAT-uri, și Bistrița-Năsăud, cu 125 posturi (-6%) în 17% dintre UAT-uri.
Premierul Ilie Bolojan a spus că reforma este inevitabilă, deoarece multe primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii, fiind susținute majoritar din fonduri publice. „În situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar salariile, înseamnă că ea există pentru angajații ei, nu pentru cetățeni”, a declarat Bolojan.
El a punctat că există două posibile căi pentru continuarea reformei: fie reducerea cheltuielilor și a personalului, menținând actuala structură administrativă, fie, pe termen mediu, o reorganizare teritorială care să ducă la desființarea unor UAT-uri neviabile financiar.
Premierul a reamintit că pachetul de reformă are trei direcții principale: creșterea capacității administrative și a eficienței primăriilor prin reducerea personalului, descentralizarea pentru o guvernanță mai apropiată de cetățeni și valorificarea patrimoniului aflat în administrarea ministerelor, precum și reorganizarea administrativă ulterioară, care necesită consens politic.
„Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică datorită raportului dintre populație și costurile de funcționare,” a avertizat Ilie Bolojan.