Legea Bolojan schimbă radical școlile rurale: profesori suprasolicitați și educația în pericol

Modificările recente din sistemul educațional românesc, impuse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută ca „Legea Bolojan”, au generat dificultăți majore pentru profesorii din mediul rural. Creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână și comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi au transformat activitatea cadrelor didactice într-o provocare continuă, afectând atât carierele acestora, cât și calitatea procesului educațional.

Impactul Legii Bolojan asupra profesorilor din mediul rural

Legea nr. 141/2025, adoptată recent de Parlament și implementată de Ministerul Educației, introduce schimbări semnificative în organizarea școlilor și în condițiile de muncă ale profesorilor. Printre cele mai importante modificări se numără:

  • Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână;
  • Comasarea școlilor cu un număr de elevi sub 500;
  • Limitarea plății orelor suplimentare;
  • Majorarea numărului maxim de elevi în clasă.

Aceste măsuri au fost contestate vehement de sindicatele din educație, care au organizat proteste săptămânale la Ministerul Educației. Pe 8 septembrie, prima zi a noului an școlar, este programat un miting național la care sunt așteptați peste 30.000 de profesori. Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a avertizat că aceste schimbări ar putea conduce la desființarea a aproximativ 15.000 de posturi și la scăderi salariale, deoarece multe ore suplimentare nu vor mai putea fi compensate.

La nivelul școlilor mici, efectele sunt deja evidente: dispar posturile acoperite anterior de suplinitori, iar profesorii titulari sunt nevoiți să predea discipline pentru care nu sunt specializați și să își împartă norma între mai multe unități școlare.

Consecințele asupra elevilor din școlile mici

Exemple din teren

În comuna Vernești, județul Buzău, Laura Grațiela Petcu, directoare și profesor de geografie, completează norma didactică cu ore de informatică și educație socială. Aceasta este posibil doar datorită reconversiei profesionale și unui master în studii europene pe care le-a urmat.

„Era și o glumiță printre colegi: «Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…» Cam așa se făcea distribuția”, povestește doamna Petcu.

În satul Clondiru, profesorul de biologie este nevoit să predea muzică, cel de fizică predă desen, iar profesorul de franceză a fost repartizat la TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor).

„Nu văd cum aceste artificii, făcute din disperarea de a economisi, ar putea crește calitatea actului educațional”, explică directorul Cătălin Zaman.

În comuna Cudalbi, județul Galați, directoarea Anca Dediu subliniază impactul negativ asupra elevilor:

„Un profesor de matematică ar putea preda chimie, pe care nu a văzut-o niciodată, iar alții vor trebui să lucreze în șapte școli diferite”, avertizează doamna Dediu.

La Liceul Tehnologic „Horia” din Marghita, pierderea a patru norme didactice a afectat suplinitorii. Directorul Remus Sabău consideră că pragurile stabilite pentru comasarea școlilor sunt inechitabile, deoarece nu diferențiază între liceele teoretice și cele tehnologice, care au structuri diferite de elevi.

În Brad, județul Hunedoara, creșterea normei a fost acoperită prin ore suplimentare, însă comasarea școlilor va obliga opt-zece profesori să predea în alte unități școlare.

„Este doar umplerea spațiului, nu e corect față de elevi”, explică directorul Bogdan Ștefan.

Context și implicații sociale

Modificările legislative vin într-un context în care școlile mici din mediul rural se confruntă deja cu provocări legate de resurse și personal. Comasarea școlilor și creșterea normei didactice, menite să eficientizeze cheltuielile, riscă să compromită calitatea educației prin forțarea profesorilor să predea discipline pentru care nu sunt pregătiți și prin fragmentarea activității acestora între mai multe școli.

Profesorii avertizează că aceste schimbări transformă școlile mici în adevărate puzzle-uri logistice, unde nevoia de eficiență și economii bugetare intră în conflict direct cu pregătirea și competențele cadrelor didactice, afectând astfel elevii și procesul educațional în ansamblu.

Acest articol este bazat pe informații din presa națională și internațională și poate fi redactat cu ajutorul AI. Dacă vezi o eroare apasa mai jos pe Raportează articol.
Etichete:

Raportează articolul

Legea Bolojan schimbă radical școlile rurale: profesori suprasolicitați și educația în pericol

Care e problema?
0/2000

Raportul ajunge doar la redacție. Nu publicăm numele tău și nu îl folosim în alt scop.

© 2025-2026 Editorial.ro