Fostul președinte al României, Ion Iliescu, internat în stare critică la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București încă din 9 iunie 2025, se confruntă cu o evoluție gravă a stării sale de sănătate, cauzată de un cancer pulmonar diagnosticat recent. La 95 de ani, Iliescu suferă de mai multe afecțiuni cronice, iar după o intervenție chirurgicală, situația sa s-a deteriorat semnificativ, medicii menținând un prognostic rezervat.
Surse medicale citate de Gândul au precizat că „șansele revenirii la o stare mai bună sunt minimale, întrucât este vorba de o decompensare a organelor, acesta fiind un proces în care organismul nu mai poate să mențină funcțiile normale și în orice moment poate surveni decesul.”
Ion Iliescu este monitorizat permanent în secția de terapie intensivă, iar o echipă medicală multidisciplinară depune toate eforturile pentru a-i menține viața. Potrivit ultimelor informații furnizate de unitatea medicală, pacientul are o stare generală gravă, cu funcția respiratorie sever afectată, iar disfuncțiile multiple de organ continuă să se manifeste, complicând evoluția bolii.
În eventualitatea decesului lui Ion Iliescu, pentru prima dată după 1990, vor fi organizate funeralii naționale. Comitetul de organizare a funeraliilor de stat s-a reunit luni la Palatul Cotroceni pentru a stabili detaliile ceremoniei de înmormântare a fostului șef de stat.
Ion Iliescu va fi condus pe ultimul drum cu onoruri militare, iar Guvernul României va decreta o zi de doliu național. Organizarea ceremoniei funerare va fi asigurată de Brigada 30 Gardă, conform Legii nr. 215/2016, care stipulează că astfel de ceremoniale, rezervate foștilor șefi de stat, sunt organizate exclusiv de Guvern.
Ultimul lider politic care a beneficiat de funeralii de stat înainte de 1989 a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, înmormântat cu onoruri militare. Sicriul acestuia a fost așezat pe un afet de tun, un obicei rezervat suveranilor care au fost comandanți militari. Ceremonia funerară a început pe 24 martie 1965, la ora 10:30, la care au fost prezenți numeroși oficiali de rang înalt, printre care Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gheorghe Maurer și alții. După 1990, rămășițele lui Gheorghiu-Dej au fost exhumate din mausoleul în care se aflau și reînmormântate în cimitirul Bellu.